Materialul postat aici îl puteți audia mâine pe Radio Cluj, la rubrica Radio Cluj…la modă, pe frecvența 95.6 FM. Îl găsiți totodată pe site-ul radioului începând de mâine.

Mulțumirile mele speciale pentru superba colaborare cu Gabriel Boriceanu și Oana Font care au avut amabilitatea de a-mi oferi imaginile cu piese reprezentative din Colecția etnografică Gabriel Boriceanu

În haine de sărbătoare

Mărturisesc că eu una, m-am săturat de stat în casă și visez la orice tip de evadare. Cu un domeniu ca al modei, evadarea este relativ ușor de obținut pentru că îți oferă posibilități de visare nelimitate. De fapt aici rezidă și succesul său major, la fel ca și în alte arte ale divertismentului.

Costum popular din epoca interbelică, Măguri, jud. Cluj

Putem crea mental nenumărate replici ale persoanei noastre în funcție de ținutele adoptate. Moda revelează sau ascunde? se poate pune firesc întrebarea. Ambele aș răspunde eu, oarecum în cunoștință de cauză.

Costum din zona Gorjului, perioada interbelică

Nu aș vrea să cobor în derizoriu suferințele celor întemnițați odinioară dar imaginația era și este una dintre componentele salvatoare în orice situație limită. Așa că vă îndemn la visare, povestindu-vă astăzi despre hainele de sărbătoare sau hainele ceremoniale, tocmai pentru că vin Sărbătorile de Paște.

Într-un text din cartea Scutecele națiunii și hainele împăratului. Note de antropologie publică al regretatului Vintilă Mihăilescu am găsit o definiție foarte potrivită pentru semnificația ideii de sărbătoare la modul general. Autorul găsea sărbătoarea ca un fel de “antidot al ostilității’’- ce termen mai potrivit pentru aceste zile s-ar putea găsi- “un leagăn dulce al ospitalității protectoare, o fugă bine temperată și legitimă de un cotidian invadator…”

Cu aceste cuvinte în minte vă invit să descoperim împreună ideea hainelor ceremoniale ce se purtau și continuă să se poarte la marile Sărbători atât în cadrul curților regale cât și de către oamenii simpli.

De când se știe, românul trebuia să aibă cel puțin două rânduri de haine, de fiecare zi și de sărbătoare. Cinstirea sărbătorilor religioase se făcea necondiționat și prin tipul de veșminte abordate și nu reprezintă deloc o erezie sau un lucru facil așa cum s-ar putea crede.

Ciupag ( ie, cămașă) de pe Valea Bistrei, Banatul montan, perioada interbelică

Moise a fost sfătuit de Dumnezeu în Vechiul Testament să meargă și să-și înștiințeze poporul că va coborâ pe muntele Sinai, iar aceștia trebuiau să-l aștepte cu hainele curate, primenite, cum frumos spune o vorbă de-a noastră românească.

Hainele de sărbătoare ale țăranului român erau gândite și create într-un timp al răbdării și al dedicării de mâinile femeilor de la sate, cu tehnici măiastre transmise din generație în generație pe la șezătorile din sat, iar multe dintre motivele cusute ale ii-lor românești se bucură de o simbolistică greu de citit pentru necunoscători.

Acolo se coseau tainic, ca niște incantații rituale, simboluri cosmice care aveau rolul de a face legătura cu zona sacrului, simboluri ancestrale ale divinității. Simbolul crucii care semnifica spirit și evoluție, simbolul cercului care semnifica ciclicitate, melcișorii sau spiralele stilizate cele care semnifică ideea de magic și multe altele.

Costum din zona Vâlcea, prima jumătate a sec. XX

Legătura dintre haina lucrată într-un timp, care devine și el magic prin investiția de răbdare și de dăruire și sărbătoarea religioasă nu are cum să fie una întâmplătoare. Erau costume destinate să fie îmbrăcate în exclusivitate doar în zilele cu semnificație religioasă profundă pe temeiul pildei spusă de Mântuitor cu omul care nu venise la nuntă îmbrăcat corespunzător și fusese legat de rege și aruncat afară.

Costum tradițional de pe Valea Izei, Maramureș

Caracterul evenimențial este subliniat odată mai mult exact în locul unde nu ne-am aștepta să găsim așa ceva, în Noul Testament, iar întâlnirea ratată a nuntașului îmbrăcat necorespunzător este metafora perfectă a unei eventuale eșuări personale la reunirea cu divinul.

Mireasă din Țara Lăpușului, perioada interbelică

În zilele Sărbătorii care o să vină, vă invit așadar să abordăm acele haine frumoase pe care le-am pus deoparte pentru ocazii speciale, chiar dacă nu dețin simboluri ascunse, ci doar intențiile noastre ta de-a fi diferiți și speciali într-o zi de sărbătoare. Căci limita nu există decât în mintea noastră.

Sărbători cu pace și bunăstare vă doresc!

Port tradițional din Țara Bârsei, zona Bran, prima jumătate a sec.XX

Lasă un comentariu