Geometria secretă a sufletului feminin- Tracciamenti

Întâmplător, absolut întâmplător, am dat peste lucrările artistei Tracciamenti. Dacă dai căutare pe net nu găsești decât acest pseudonim, iar informațiile referitoare la ea, de factură personală, sunt destul de reduse ca număr. Dintr-un interviu al său, acordat site-ului  http://blog.theworkingproof.com/ aflăm despre formația sa, inițială, ca arhitect, și câte ceva despre crezurile sale artistice. Ceea ce mi-a plăcut și m-a surprins în mod atât de plăcut, că m-am decis să fac postarea săptămânală, având-o drept subiect pe ea, au fost temele sale de inspirație recentă care sunt legate de ideea de modă, dar, din nou, nu acea modă la care suntem obișnuiți a ne gândi automat când se pronunță cuvântul; lucrările sale fac conexiuni, ce pot părea ermetice,  între tiparele de croitorie așa cum sunt ele gândite de tehnicieni și diverse imagini care fac trimitere  mai subtil, sau mai evident, după caz, la tot ce înseamnă feminitatea cu diversele ei problematici. Avem, astfel, realizată, anul acesta, o lucrare care se intitulează ”Wardrobe of pain”, pe care o găsesc absolut fascinantă, din punctul de vederea al metaforei și traducerii sale în imagine. Garderoba potrivită durerii, căci astfel am putea traduce, brut, titlul lucrării, ne înfățișează patru variante vestimentare descompuse în linii de construcție perfect tehnice, care parcă nu lasă loc pentru interpretări emoționale. Deconstrucția apare și la nivelul elementelor ce compun piesele, astfel încât un guler cuminte poate, lesne, să fie prelungit cu niște terminații tip jartieră, nemaivorbind, astfel de posibilele semnificații ce pot fi citite de aici. Rigoarea desenului și culorile stinse, te fac la prima vedere , să crezi că e vorba de un banal tipar de croitorie desenat cu acuratețe pe hârtia specifică și atât de aridă.

Dincolo de asta, e mai mult decât atât, după cum declară chiar ea, în interviul despre care vă vorbeam.
”Rochiile prezente în lucrări sunt gândite ca structuri-vehicule purtătoare ale diverselor tipuri de adevăruri existențiale, chiar dacă acest concept important- adevăr- sună foarte pompos și oarecum distant, față de desenele mele. Scopul meu principal, este acela, de a-i face pe oameni să se gândească la ceva, dincolo de rochiile în sine, la ceea ce se poate constitui într-o oglindă cu multiple reflexii ale condiției umane”

Formele desenate ale veșmintelor sunt simple, basic, aproape ca niște arhetipuri, în vreme ce interiorul lor este bogat în intersecții liniare și forme ce accentuează, adesea, tipologia anatomică specific feminină. Alteori avem rochii- hărți ale unui interior aflat încă în căutare, în propria descoperire.

Tracciamenti declară că este atrasă de tipul de artă care provoacă un fel de conflict moral sau intelectual, în spectator, în momentul receptării, și care nu se constituie doar ca un soi de inspirație estetică principală. Ea  este, pe deplin conștientă, după propriile-i spuse, că acest aspect este unul foarte greu de transmis întrucât ține de afectivitatea personală, și deci de un subiectivism atât al creației cât și al percepției.
Tracciamenti a preferat să se retragă din planul public al vieții de artist care include expoziții și diverse activități, preferând, în principal comunicarea virtuală facilitată de Internet. De altfel imagini cu lucrările sale beneficiază de drepturi de autor foarte stricte, dat fiind faptul că acestea se comercializează în exclusivitate  prin intermediul vânzărilor on line la prețuri mai mult decât accesibile. Discutăm, desigur, de o formă de artă digitală, pe care artista o recunoaște și și-o asumă ca atare.
Întrebată despre metodele sale de creație, artista a declarat că nu deține nici o regulă specială în demersul ei creativ- câteodată schițează înainte, alteori se ajută de cuvinte și note cromatice, fiind ghidată de propria ei experiență, ca femeie, în interiorul modei ca sistem, ( a lucrat și ca fashion designer la Milano în tinerețe- acum are 47 de ani) fiind inspirată de ce aude și ce vede. Adesea folosește fragmente de poezie sau scurte propoziții și nu poate să și imagineze arta sa separată de importanța cuvântului.
Lucrarea de mai sus este inspirată dintr-un articol citit de artistă, în care era vorba despre mâna de lucru ieftină a tinerelor femei din estul îndepărtat, folosită pentru realizarea complicată a manoperelor haute couture. Mâini mici și multe, perfect anonime care țes un vis de frumusețe.
Seria proaspăt realizată anul acesta se intitulează  Cloud Project și are ceva din inspirația suprarealistă a picturii lui Magritte, atât că e vorba despre rochii, rochii goale de purtătoare, negre ca niște corbi pe cerul albastru. 

Vă invit cu tot dragul să descoperiți că dincolo de aparență se poate citi și altceva mult mai profund.  Descoperirea lui Tracciamenti a reprezentat bucuria mea de week end.

Previous

Borangic-mătase naturală românească

Next

Rochia calendar II

1 Comment

  1. Rochiile pe fundalul cu norisori a la Magritte… absolut perfecte! Ador simetria pe care o foloseste artista in lucrarile ei.

Leave a Reply

Your e-mail address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© Diva și Divanul &2019