Back in business…moda belgiană

Am promis că mă întorc în septembrie.  Mă țin, iată, de cuvânt și încep cu ceva fascinant: moda belgiană. M-a fascinat tot, lipsa de inhibiție a demersurilor creative ale designerilor, susținută magistral de un guvern perfect normal…mai și rimează…conexiunea cu industria de pe băncile școlii ca oportunitate creată timpuriu…și, în general,  interesul pentru ceva care ține de specificul național promovat la rang internațional, în cazul acesta MODA lor.
Din data de 8 septembrie, adică de astăzi și până în 16 februarie 2014, MoMu Fashion Museum din Antwerp,  prezintă expoziția ce aniversează 50 de ani de activitate ai departamentului de modă al Royal Academy Of Fine Arts din Antwerp, care face parte din multe ale proiecte ale instituției pentru marcarea, tot anul acesta a frumoasei vârste de 350 de ani de la înființare.
Expoziția, suntem anunțați, prezintă aspecte diferite ale procesului de educație pe domeniu, desfășurată pe perioada celor 50 de ani de existență și ilustrează specificul programei departamentului, metodele de educație și de evaluare, importanța designului grafic în modă, diferitele generații de studenți și carierele lor, legătura de prietenie și evoluția grupului Antwerp Six: Ann Demeulemeester, Dries Van Notten, Dirk Van Saene, Walter Van Beirendonck, Marina Yee, Dirk Bikkembergs și separat Martin Margiela, precum și lucrările de diplomă ale celor mai merituoși studenți. 

Vorbind despre moda belgiană trebuie făcută o delimitare clară între naționalitatea designerilor ce au creat-o și identitatea națională a tipului de design pe care aceștia l-au promovat și care s-a manifestat înt-o varietate foarte mare de la imageria vizuală și design grafic la tipul de învățământ practicat și ulterior aplicat.
 La începutul perioadei anilor ’80, guvernul belgian a lansat o strategie bazată pe stimulente financiare serioase ca să dea un impuls industriei textile belgiene.
 La 1 ianuarie 1981, Instituut voor Textiel en Confectie van Belgie (ITCB, Institutul Belgian al Textilelor și Confecțiilor) a fost înființat pentru a oferi orientări specializate pentru tot ce includea industria textilă sprijinită de guvern. Industria textilă belgiană putea apela oricând la ajutor guvernamental pentru introducerea  de noi tehnologii moderne,  iar o campanie întreagă era susținută pentru identificarea, lansarea și susținerea unei mode naționale belgiene. Exista conștiința clară că o asemenea acțiune nu era posibilă fără sprijinul acordat tinerei generații creative pe baza unor oportunități lansate. În 1982, a fost creată competiția anuală Golden Spindle, prima manifestare de gen care a fost cîștigată de Ann Demeulemeester. Printre alți laureați,  s-au mai numărat Martin Margiela, Dries van Noten, Marina Yee, Dirck van Saene și Dirk Bikkembergs.
Odată cu binemeritata atenție primită din partea presei, laureații au avut posibilitatea să colaboreze cu firme de confecții care să le producă colecțiile. A fost pentru prima oară când o astfel de deschidere reciprocă avea loc între producători și noii designerii de avangardă.


Designerii nordici au creat un alt tip de modă, de factură reciclată, genul de haine recuperate, parcă, după ce-au fost aruncate și cărora li s-a conferit o altă identitate după acest proces recuperatoriu.
Problema care se pune întemeiat, este ce anume face ca tipul de design promovat de Școala de la Antwerp să fie identificat ca manieră comună când modurile fiecăruia de exprimare creative sunt atât de diferite, și în ce măsură acest spirit creativ și inovator este expresia unui identități naționale specifice?


Există o sumă de aspecte care contribuie la revelarea acestei identități naționale, printre care se află faptul că au beneficiat toți de educația la Royal Academy of Fine Arts în care creativitatea și individualitatea constituiau conceptele cheie cu care se opera. Dezvoltarea profesională și creativă încă de pe băncile școlii era una din noțiunile fundamentale, alături de legătura realizată cu mediul profesional dat de industrie. 
Este pentru prima data când tot ce înseamnă imaginea designerului, începând de la conceptul colecției și materializarea sa, până la materialele de promovare, invitații și cataloage beneficiind de un design grafic sugestiv, ca și locațiile alese pentru fashion-show-uri, este perfect controlată. Colecțiile rămân, însă prioritare, iar pasiunea pentru veșminte se găsește totdeauna pe primul loc. Imaginea, pe care o sugerează hainele lor este un amestec de modestie, sobrietate și îndrăzneală, care nu are nimic de-a face cu alura de superstar glamourous sau cu cochetăria, concept tradus în primul rând de veșmântul însuși.

 
Belgienii nu folosesc tehnica haute-couture strălucitoare, dar asta nu înseamnă că nu acordă atenție detaliului tehnic dus până la perfecțiune sau meșteșugului sau studiului formei și conceptului; nu au obsesia profitului cu orice preț scăpat de sub control ca și casele de modă ce promovează luxul dar dețin acea structură industrială stabilă și suficientă în care multe dintre aspectele producției sunt ținute sub control de designer; nu folosesc modele celebre pentru statusul acestora care ar submina aspectul veșmintelor în sine ci preferă fete reale cu caracter și personalitate


Odată cu realizările artistice majore  ale anilor ’80 păstrate în memoria colectivă, Antwerp, ca centru artistic și-a îmbunătățit structurile și formele instituționalizate ce permiteau permanenta sa dezvoltare pe acest domeniu. 2001 a fost instituit ‘’Anul Modei’’ și a început cu o serie de manifestări artistice al căror curator a fost Walter van Beirendonck. Odată cu deschiderea porților   ‘’Fashion Nation’’ instituție cu profil artistic, în chiar centrul orașului, s-a reușit  unificarea a  trei direcții distincte: educație, cultură și economie:  Momu, Museum of Fashion, departamentul de modă al Royal Fasion Academy și Flanders Fashion Institute.
 Dintre demnii urmași ai acestei școli, care activează astăzi, amintesc doar câteva nume: Raf Simons, A. N. Vandervorst, Haider Ackermann, Olivier Theyskens, Veronique Branquinho.

Previous

Mulțumesc

Next

Calendar dress

1 Comment

  1. Frumos articol! Ii dau un share.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© Diva & Divanul 2020 - Maintenance by: REM.10 BRANDING