Poveste de toamnă

Imaginea, cea dătătoare de statut elitist, acest pseudo-ID al sinelui,  s-a născut departe în timpul de odinioară, odată cu povestea lui Hans Christian Andersen,  Prințesa și bobul de mazăre.
 Andersen, se dovedește a fi de real folos, într-o cheie de interpretare fashionistă,  domeniului acestuia. Tot el este cel care a scris o altă  poveste superbă: Hainele cele noi ale împăratului, unde accentul cade, din nou pe iluzia dată de aparență (reală sau indusă subliminal)- aparența veșmântului precum și absența sa reală, pot constitui,  oricând,  doar un pretext speculat cu mare atenție și pricepere de către pricepuți si nepricepuți în construcția unei imagini care surclasează realitatea obiectivă mizând pe dorința de asumare a unui anume statut și de inregimentare într-o anumită castă.

Prințesa din poveste era o mofturoasă, dar o mofturoasă simpatică. Cred ca este singura mofturoasă cu care mă pot împăca these days. Chiar cuvântul acesta: moft,  are în limba engleză un corespondent străvechi cum atestă Oxford English Dictionary la 1754, ce stă la baza a ceea ce numim astăzi tendință teribilistă, extravagantă sau șocantă- fiddle-fadlle care desemna ceva extrem de schimbător, ușuratic, versatil, superficial,  de aici termenul fad ce desemnează în egală măsură noțiunea de teribilism, moft, capriciu. În graiul nostru românesc avem cuvântul fițe ca omolog   pentru acest tip de atitudine-atributele modei dintotdeauna. 🙂

Întâmplător,  am dat zilele trecute peste un editorial din Vogue Italia, ceva mai vechi care avea ca subiect prințesa simpatică,amintindu-mi cu mare drag de poveștile care mă fascinau în copilărie, subiect acum de meditație fashionistă.

Cine ar putea crede, acum, că prințesa din poveste a fost învinețită de un bob de mazăre scăpat sub straturi suprapuse de saltele? Nimeni. E o convenție care ne fascinează încă. Lucrurile se petrec acum la un cu totul alt nivel și nu neapărat superior. Cine ar putea crede,  acum , că împăratul nu este gol? Râdem în barbă, zicându-ne superior: ce tăntălăi! Problema este că s-au schimbat tăntălăii și mi-ar plăcea dacă fiecare ar  face un exercițiu pe temă să-i identifice pe cei actuali. 😛

Previous

Urme de suflet-velvet touch

Next

Postpremiere- tineri designeri

4 Comments

  1. Foarte tare!Aceasta e povestea aleasa de mine la facultate pentru cursul regie si teatru.Trebuie sa joc in ea si sa o si regizez.Asa m-am bucurat ca am gasit la tine Cali si o interpretare fashion de mor!

  2. 🙂 Mă bucur că e de folos… dă mi și mie un fir cu acțiunea ta, sunt extrem de interesată de chestiune, I mean it!

  3. Respect povestea originala, in general,incerc sa pun putin si din mine dar e greu, cu profesoare care nu prea accepta nimic inafara de firul initial.Momentan sunt la inlantuirea verbelor si alegerea personajelor,prin ianuarie va fi,cred.In orice caz, am in plan o printesa moderna cu toate celea.Revin eu cu detalii 🙂 Hugs

  4. hugs and spor…și nu te lăsa!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© Diva & Divanul 2020 - Maintenance by: REM.10 BRANDING