Sonia Delaunay -culoare, geometrie si sursa nesecata deinspiratie

“If there are geometrical forms, it is because these simple and manageable elements have appeared suitable for the distribution of colors whose relations constitute the real object of our search, but these geometric forms do not characterize our art.”

Dupa cum foarte bine si la esenta a spus chiar ea, Sonia Delaunay,  in 1927,   scopul artei sale il constituie culorile si modul cum vibreaza acestea in corelatie unele cu celelalte, lucru vizibil si perceptibil mai ales in forme simple si esentializate cum sunt cele geometrice. Aceasta modalitate de vibratie cromatica pe care o dobandesc culorile prin alaturare este ceea ce se constituie in cromatologie ca si contrastul simultan, ( alaturi de celelalte contraste cunoscute),  de aici si denumirea curentului cunoscut ca ”simultaneist” si promovat intens de artista si de sotul sau, pictorul Robert Delaunay prin intermediul artei lor.


Am atasat dedesubt imaginile unor piese create de mine pentru colectia “Identitati absente”. Motivul de inspiratie al colectiei se gaseste,  indiscutabil,  in esenta panzelor sale pe care le-am gasit mereu fascinante tocmai prin aceasta stiinta a rezumatului grafic si a bogatiei cromatice.

Nu as fi facut aceasta paralela daca zilele trecute nu s-ar fi iscat o usoara valva vis a vis de colectia unor studenti din anul I de la U.N.A, prezentata la BFW si care are, la diferenta de o luna de la prezentarea colectiei mele din 7 aprilie,  acelasi motiv de inspiratie. Sursele sunt la liber veti spune, deci nu vedem care ar putea fi problema. Da, sursele sunt la liber si infinit prelucrabile si interpretabile, decat ca in acest caz si linia voit minimalista a arhitecturii vestimentare (dar simplist realizata) seamana izbitor cu cea aleasa de mine. Sa spunem ca e tot intamplare. Nu voi posta imagini cu colectia respectiva pentru ca le gasiti pe net si din punctul meu de vedere nu cadreaza la nici un nivel sa fac comparatie intre cele doua colectii. Cum spunea si Liana Martin in postarea sa de pe F&B  http://blog.fashionandbeauty.ro/2011/05/scoala-de-cluj-vs-una-bucuresti/?sms_ss=facebook&at_xt=4dc3ec40b76c3e22%2C0 “Identitati” este un proiect elaborat in cadrul lucrarii de doctorat in cadrul U.A.D Cluj, iar cealalta este un experiment studentesc realizat la U.N.A Bucuresti (alta coincidenta!) unde se invata jocul  culorilor ca la gradinita. Joaca aceasta este lipsita de coerenta in structura  intregii colectii si mai mult,  fiecare piesa, chiar daca e colorata si vioaie, sufera de o proasta intrebuintare a materialului textil ceea ce creeaza senzatia de improvizatie si de “facatura” care ar  fi putut fi rezolvata cam in doua -trei saptamani.

 Sper sa ma insel si sa fie vorba doar de  o sincronizare in in(sub)constientul colectiv in ce priveste  sursa de inspiratie cum se intampla de foarte multe ori in arta. Oricum ideea de a ti revendica motivul care a nascut o colectie nu pare deplasat, cu atat mai mult cu cat mie, acest motiv de inspiratie,  mi s-a nazarit cam acum 3 ani in minte si am avut timpul necesar sa “coc” problema. In schimb problema celor de la U.N.A, a studentilor si implicit a cadrelor didactice care ii indruma pare sa fie destul de “necoapta” si destul de expediata ca sa mi se para suficient de bizara coincidenta.

Nu obisnuiesc sa ofer informatii din “backstage-ul” crearii colectiei dar ma gandeam ca niste detalii scoase din contextul liniei rochiei pot da masura deplina a sursei de inspiratie filtrata prin ceea ce ar trebui sa fie capacitatea de stilizare a unui designer, stilizare inexistenta in cazul tinerilor studenti. A te inspira dintr-o sursa, daca inca nu le-a dezvaluit nimeni, nu inseamna a prelua in mare niste forme geometrice si niste culori tari aplicate aiuristic fara nici o lege compozitionala in cadrul unei vestimentatii ca sa ”dea” a la Sonia Delaunay, ci inseamna prelucrarea motivului intr-o maniera creativa si cu o doza de originalitate; si texturile, in moda,  nu sunt deloc de neglijat ci sunt foarte importante la fel ca si calitatea materialului si a executiei.

UNA peste alta , aceasta ramane o dezbatere la fel de sterila si retorica ca si eterna intrebare privind intaietatea oului sau a gainii…? de aceea am ales sa postez detaliile picturale ale rochiilor mele care iubesc culoarea Soniei Delaunay.

Previous

News

Next

Banc…lumea e cam tensionata si trebuie destinsa

6 Comments

  1. Sincronizare in (sub)constientul colectiv? Imi da de gandit, mai ales pe fondul preopriei mele precupari, recente, cu acceasi sursa de inspiratie. O parte din preocuparea asta e reflectata aici http://acatamongthepigeons.blogspot.com/2011/03/subliminal-delauney.html

  2. Eu spuneam atat de inconstientul colectiv cat si de subconstientul colectiv…sigur ca dupa caz sunt valabile amandoua…in cazul tau ai descoperit sau ti-a atras atentia acest aspect in perioada in care eu finalizam colectia.:)Dar exista doua lucruri deosebite intre ele si nu mai putin importante…unul este actul de design/creatie pe baza unui motiv de inspiratie si cu totul altceva este stylingul gandit de asa maniera incat sa induca senzatia de creatie a la Sonia Delauney…este o distinctie necesara si binevenita. Ca ideile pot circula simultan (ca in pictura) ei libere, eu nu contest…este vorba de acel "zeitgeist" care functioneaza fara indoiala dar daca in cazul unora poate sa functioneze, permite-mi sa ma indoiesc in cazul celor descrise mai sus.(vb de postarea mea)

  3. Ah nu, eu nu contest deloc ce spui tu in privinta colectiei bucurestene, mi-a atras doar atentia ce ai spus despre acest psychee comun, pt ca mi s-a parut un fenomen bizar aceasta migratie simultana a mai multora inspre acelasi punct de inspiratie… ma intreb ce anume la nivelul psihicului colectiv determina un fenomen de acest gen, si daca e intr-adevar unul real, nu inchipuit pe baze unui nr de (mai mult sau mai putin) coincidente.

  4. Da…dar este posibila chestia asta cu siguranta…cred ca trebuie sa il citim pe Jung…:D…oricum Sonia Delaunay, ca sa fiu total sincera mi se pare ca fiind mai de nisa, asa, nu in mainstreamul artistic, atunci poate o fii fost dar acum nu poate sa fie decat pe baza explicarii nevoii noastre de culoare…aici poate fi acel gand comun si o vaga orientare simultana spre acest subiect!

  5. Anonim

    Doresc sa punctez cateva aspecte. In primul rand, Sonia Delaunay reprezinta sursa de inspiratie pentru una din temele date in anul I la UNARTE, de peste trei ani de zile. In al doilea rand, arhitectura vestimentara a pieselor nu este in toate cazurile minimalista, ci putem observa o diversitate de forme, fapt inexistent in colectia "Identitati absente". Desigur, in absenta unei documentari prealabile se fac acuzatii nefondate. In ceea ce priveste materialele folosite de noi, studentii, as intreba: Ce materiale se pot utiliza cand esti student in anul I si ai de realizat un experiment? Cumva tesaturi dintre cele mai pretioase si costisitoare? Cat despre critica negativa adusa calitatii executiei, suspectez o "usoara" frustrare…sa fie oare datorita faptului ca nu toti realizam piese atat de complexe inca din primul an de studiu? Cred ca la Universitatea Nationala de Arte Bucuresti nu se joaca nimeni "ca la gradinita", dar cum as putea contrazice o persoana ce practica "joaca de-a criticul". P.S.: As recomanda abandonarea "ca si-ului", Doamna Doctor! Singurele cacofonii acceptate sunt "Ion Luca Caragiale", "Biserica Catolica" si "Banca Comerciala Romana", prin urmare "cu colectia", "daca colorata" s.a. nu sunt permise!

  6. 1.Daca ai fii cat de cat mandru(a) de ceea ce ai realizat ti-ai publica numele :)…eu fac o exceptie in cazul tau si iti public comentariul desi nu merita…decenta ne obliga sa ne prezentam, altminteri dam dodava de lasitate; sau de lipsa de asumare a responsabilitatii…am scris corect pana acum? astept girul tau ortografic…nu de alta dar din stiinta mea "ca" urmat de "si" nu intra la cacofonii,dar se pare ca doresti cu tot dinadinsul sa mi gasesti un nod in papura 🙂
    2.La ora actuala sunt doar doctoranda in ultimul an…cd voi fi doctor voi gasi o cale sa te anunt
    3.Daca ai fi cat de cat obiectiv(a) ai vedea ca in toate postarile am facut referiri clare la faptul ca s-ar putea sa fie o intamplare, deci reactiile sunt hiperbolizate pe masura ego-ului cam mare pentru un student in anul I
    4. Ati prezentat public o colectie care nu are unitate stilistica…indiferent cati sunteti voi in an, ca sa nu mai discutam stylingul cu ciorapii asortati la tinute si in unele cazuri, la sandale, ok? deci pui…pune mana si studiaza, inclusiv gramatica. Alt comentariu din anonimat eu nu mai public. Toate bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© Diva & Divanul 2020 - Maintenance by: REM.10 BRANDING