Licente design vestimentar la Sibiu 2

Maine la ora 16.00, in holul Universitatii  “Lucian Blaga” din Sibiu va avea loc sustinerea lucrarilor de licenta ale studentilor anului III spec. design vestimentar care se va concretiza prntr-o prezentare de moda. Imaginile de mai sus fac parte din colectiile celor pe care i-am coordonat eu…ilegal!

Previous

Romania, tara tuturor posibilitatilor!

Next

Licente design vestimentar Sibiu 3

3 Comments

  1. Anonim

    salu!
    au trecut 3 ore de cand s-a terminat prezentarea lucrarilor. dar amprenta lasata asupra vizualului meu este atat de proaspata! inseamna ca a fost puternica, nu? de unde? sunt sigura ca originalitatea si calitatea si-au spus cuvantul. pentru ca asta am vazut in urma cu 3 ore! dincolo de toata agitatia si … (stim cu totii ce a mai fost acolo), peste catva timp, investitia pe care a facut-o un om de calitatea si calibrul coordonatoarei voastre isi va spune cuvantul. pentru ca altfel nu se poate. prin urmare, doamna profesoara, cu multa siguranta va spun ca ati sadit ceva important in sufletele si mintile acestor copii (cum le spunem amandoua). lasati putin timpul sa-si faca datoria, ca numai noi nu putem face totul; ne mai ajuta si el. felicitari atat coordonatoarei, cat si studentilor! si la mai mare!:-)

  2. Anonim

    apropos de prezentare, (care a avut lucrari foarte bune!) o poveste pe care a scris-o un fost elev de-al meu de la Cluj, acum tanar scriitor. dupa cum zici tu: "a se descoperi!"

    A fost odată ca niciodată, o fată frumoasă, pe nume Călina. Era înaltă şi subţire, cu obraji ca puful, mâini de catifea şi ochii de mure. În fiecare zi se ducea pe câmpia de lângă livada de cireşi. Era acolo şi un mic lac cu apă cristalină, dincolo de care se intindea pădurea, cât vedeai cu ochii. Mergea acolo să strângă flori pentru mama ei. Ar fi vrut să-i strângă şi cireşe, căci tocmai erau bune de mâncat, dar livada era păzită de un fioros ciclop cu trei capete.
    Într-una din zile, pe când culegea flori, trecu pe lângă ea un prinţ falnic, îmbrăcat într-o armură strălucitoare, cu o sabie la brâu şi un arc uriaş pe spate. Văzând-o tristă pe frumoasa domniţă, o întrebă :
    – Cine te-a supărat, frumoasă fată ?
    Ridicându-şi faţa cu ochi înlăcrimaţi şi arătând spre ciclopul care păzea livada, fata spuse :
    – Mama mea e tare bolnavă şi aş vrea să-i duc câteva cireşe.
    Prinţul se duse repede la ciclop şi-l provocă la luptă. Acesta, speriat, căci era blând din fire, spuse:
    – De ce vrei să lupţi cu mine?
    – Vreau să-i dau tinerei domniţe câteva cireşe pentru mama ei bolnavă.
    – Îţi dau un coş de cireşe pentru un coş cu flori! spuse repede ciclopul.
    – Dar de ce nu-ţi culegi singur flori?
    – Păi, nu e limpede ? Când vreau să culeg o floare, aceasta se frânge între degetele mele mari. Şi sunt atât de multe şi frumoase.
    Prinţul îi spuse Călinei dorinţa ciclopului şi înţelegerea pe care o făcuse cu acesta. De atunci Călina a avut câte cireşe a dorit. Iar ciclopul s-a pricopsit cu o poreclă “ Floricică”, pentru că făcea schimb de cireşe pentru flori.
    Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea mea.

    profira

  3. multumesc de ganduri…fac foarte bine…e ca iaurtul pe arsura!:)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© Diva & Divanul 2020 - Maintenance by: REM.10 BRANDING