O nouă idee mi-a traversat mintea pe 2018.

Să aduc în atenția publicului succint, atît cît se poate într-o postare pe blog, designerii de modă consacrați, prin amintirea aniversărilor lor. În mintea mea lucrurile se leagă foarte bine, pentru că, deși unora nu le place abordarea mea cu iz ușor esoteric, eu chiar cred că suntem foarte legați de momentul din an, anotimp, lună, în care ne-am născut și aceasta nu este o întîmplare. Este un fapt care grevează întregul mod de a fi, de a se comporta, de a acționa al indivizilor. Există niște caracteristici generale ale celor născuți în luna ianuarie, pe timp de iarnă, care combină cele două semne zodicale, Capricornul și Vărsătorul. Capricornul, în astrologie, este văzut ca zodia de carieră prin excelență, încăpățînat, extrem de perseverent, materialist, călcînd peste orice pentru ambiții personale, în vreme ce Vărsătorul este vizionarul altruist, preocupat de inovație și parcursul cu bătaie lungă în descoperirea de noi drumuri pentru umanitate. Dacă cei pe care îi aduc în discuție aici ca exemple pentru cele două semne, întrunesc cele pomenite, este în măsură să decideți, voi cei care parcurgeți aceste rînduri, și pe care, nădăjduiesc să vă încint cu imagini și informații.

Doi creatori de modă absolut fabuloși care au marcat istoria modei sunt născuți în aceeași dată calendaristică

Nu mică mi-a fost mirarea să constat cînd am început mica cercetare legată de subiect să văd că atît Christian Dior cît și Cristobal Balenciaga erau născuți în 21 ianuarie. Că tot vorbeam în postarea anterioară de coincidențe, cîtă coincidență există în faptul că doi creatori de modă absolut fabuloși care au marcat istoria modei sunt născuți în aceeași dată calendaristică?

Pe Balenciaga și Dior îi despart zece ani ca diferență de vîrstă, primul fiind născut în 1895 iar cel de-al doilea în 1905. Despre Balenciaga am tot vorbit aici, pe blog, el reprezentînd un fel de model pentru mine din punct de vedere a moștenirii pe care a lăsat-o. Curatoarea epoziției văzute de mine în toamnă la V&A, Balenciaga: Shaping fashion,  Cassie Davies-Strodder, spune că Balenciaga a fost un vizionar dar, în egală măsură un tradiționalist din punct de vedere al meșteșugului. Nu a făcut acea întoarcere către vestimentația de serie niciodată, pentru că era ceva ce depășea crezul său profesional, dar viziunea sa, aparte, asupra formelor redate prin materiale create special pentru a-i sublinia conceptul l-au evidențiat în istoria modei sec. XX.

Cristobal Balenciaga at work

Cristobal Balenciaga at work

Cu o umilință și o smerenie aparte, mi se pare că vorbea Christian Dior, însuși, despre Balenciaga: ’’Haute-couture-ul este ca un fel de orchestră al cărei dirijor este Balenciaga. Noi, ceilalți, suntem muzicienii și nu facem decît să urmărim indicațiile sale.’’

Expoziția  Balenciaga: Shaping Fashion  deținea pe lîngă piesele autentice Balenciaga niște încercări, așa numitele toiles, care sunt un fel de prototipuri ale pieselor finale, ce se realizează în atelierele de couture. Am mai vorbit aici despre asta. Aceste toiles au fost realizate de studenții de London Royal College și o remarcă pe care o să o ilustrez aici, pentru că mi s-a părut foarte potrivită este cea a lui Suzy Menkes de la Vogue Anglia care spunea că i se pare drăguță ideea de a-i comisiona pe studenți să facă acest lucru, dar că  finalitatea lasă de dorit. Ea adaugă că trebuie ținut cont de faptul că Balenciaga a început să lucreze, să coasă efectiv de la vîrstă fragedă, cînd o ajuta pe mama sa, în micul sat  pescăresc, Getaria. La 12 ani el a fost angajat ca ucenic la un croitor local. Pînă cînd și-a deschis propria  sa casă de modă, trecuseră deja 30 de ani cu tot atîta experiență la activ.

Balenciaga Suit- by Richard Avedon, Vogue 1948

Balenciaga Suit- by Richard Avedon, Vogue 1948

Parcursul creatorilor de modă de care, astăzi ne amintim cu reverență și mult respect, nu a fost unul simplu, ci în cele mai multe cazuri a fost presărat cu dificultăți și încercări care le-au testat vocația și pasiunea.

CHRISTIAN DIOR- 21 ianuarie
Christian Dior at work

Christian Dior at work

Christian Dior nu ar fi trebuit niciodată să facă modă în viziunea tatălui său care dorea ca fiul său să fie diplomat. Atras de arhitectură și de tot ce însemna arta, el a ezitat mult profesional pînă la momentul New-Look-ului, deținînd, inclusiv, o galerie de artă în Paris, care nu s-a dovedit foarte profitabilă deși lucrările aparțineau lui Picasso, Braque, Jean Cocteau. Destinul a ținut cu el, într-un mod ciudat prin criza din 1928, cînd tatăl său și –a pierdut toată avere agonisită. A fost momentul cel mai propice pentru Dior să se întoarcă spre ceea ce își dorea de mult timp și a început să-și vîndă schițele de modă, fiind angajat, mai întîi ca ilustrator de modă. Avea 41 de ani cînd a lansat în 12 februarie 1947, ceea ce s-a consacrat ulterior ca New-Look. A rămas în memori noastră pentru resuscitarea ideii de feminitate într-o perioadă tristă a istoriei, cea de după al doilea război mondial, fiind nu de puține ori acuzat pentru indecența de a folosi cantități imense de materiale într-o epocă economică de criză și sărăcie.  Creatorul mărturisea că își dorește ca prin creațiile sale să se producă revenirea la ceea ce înseamnă o civilizație a fericirii.

Ce mi s-a părut amuzant mie, citind despre Dior a fost faptul că era foarte superstițios, în fiecare colecție existînd o piesă care purta denumirea orașului său natal, Granville. În fiecare prezentare de modă un model apărea cu un buchet de lăcrămioare, care erau florile sale preferate, grădinăritul și florile constituind o altă pasiune a sa, iar show-urile de modă nu erau stabilite decît în urma consultării tarotului.

 ‘A dress is a piece of ephemeral architecture, designed to enhance the proportions of the female body.’ – Christian Dior

Christian Dior with models

Christian Dior with models

O rochie reprezintă o piesă arhitecturală, menită să evidențieze proporțiile corpului feminin, obișnuia să declare creatorul iar creațiile sale exact acest lucru îl urmăreau. Șoldurile erau subliniate excesiv prin căptușirea cu materiale rigide sau voluminoase, talia era strînsă, iar bustul scos în evidență. Ideea sa de feminitate era legată de femeia- floare, cum, de altfel cele două linii prezentate în 1947, Huit și Corolle, asta au demonstrat. A fost primul creator de modă care și-a împrumutat numele pentru producerea de accesorii care să se asorteze creațiilor sale, lansînd astfel sistemul licențelor în fashion, practicat de-atunci pe scară largă.

NINA RICCI-14 ianuarie
Nina Ricci with one of her creations, 1948

Nina Ricci with one of her creations, 1948

O altă creatoare despre care, azi se cunosc mai puține detalii este Nina Ricci. Casa de modă care îi poartă numele astăzi și al cărui designer este actualmente Guillaume Henry, a fost fondată în 1932 de Nina și fiul său Robert. Nina Ricci s-a născut în 14 ianuarie 1883 sub numele de Marie Adelaide Nielli, și era de origine italiană, fiind născută la Torino.

Ca și Balenciaga și Dior, a început de copil să lucreze în croitorie, de la vîrsta de 13 ani. La 18 ani era deja șefa atelierului, ceea ce presupune abilități deosebite în domeniu. Creațiile casei ce-i poartă numele erau extrem de feminine și de romantice, ea recurgînd de multe ori la tehnica drapajului ca și Madame Gres, preferînd mulajul pe manechin schițelor bidimensionale. Din nefericire, ea nu s-a bucurat de o faimă internațională la fel ca Dior sau Balenciaga, clientela sa fiind formată cu precădere din clasa de sus a burgheziei franceze, și mai puțin din fețe aristocratice. Unul dintre motivele pentru care acest lucru nu s-a petrecut, nu era dat de calitatea designului sau a materialelor ci de faptul că targetul dorit de Nina Ricci era tocmai cel ce favoriza  femeia obișnuită, lucru reflectat perfect și în costurile hainelor, cu mult mai accesibile decît ale contemporanilor săi. Nina Ricci a intrat în atenția internațională, mult mai tîrziu, în 1959, cînd designerul responsabil pentru creațiile Nina Ricci era Jules-Francois Crahay, care a dat lovitura cu colecția sa Crocus, la prezentare luînd parte și celebrul John Fairchild, redactorul șef de la Women s Wear Daily, cunoștința noastră mai veche, care-l urmărea pe Balenciaga sistematic, încercînd să captureze imagini cu introvertitul creator.

Jean-Louis Crahay for Nina Ricci, 1959

Jean-Louis Crahay for Nina Ricci, 1959

 

Gerard Pipart for Nina Ricci, 1973, photo by Helmut Newton

Gerard Pipart for Nina Ricci, 1973, photo by Helmut Newton

Nina Ricci este cunoscută mai ales pentru parfumul Air de Temps, lansat în 1948, care este situat în eșalonul I al celor mai bune parfumuri create vreodată alături de Chanel nr.5, Arpege by Lanvin, Joy de Patou, sau Shalimar de la Guerlain, iar designul sticlelor  parfumurilor sale, a fost încredințat multă vreme lui Lalique.

CAROLINA HERRERA- 8 ianuarie
Carolina Herrera

Carolina Herrera

Un alt designer celebru de modă este Carolina Herrera care s-a născut în data de   8 ianuarie 1939, fiind de origine venezueleană. Dintr-o familie cu stare materială de excepție, Carolina și-a petrecut mult timp cu bunica sa, o personalitate mondenă care i-a deschis gustul pentru modă cumpărîndu-i piese  create de creatori consacrați. Gustul și educația sa în modă au urmat, deci, cu totul un alt drum decît al celor de dinainte, abordarea modei fiind făcută cu totul în alte condiții și de la un status social ce a setat diferit cariera sa, în ceea ce deja reprezenta moda din a doua jumătate a secolului XX.

Tînăra Herrera a debutat în domeniu ca un fel de publicist, PR pentru Emilio Pucci, prieten al familiei sale, a fost anturată în celebrul studio 54 de celebritățile vremii ca Mick și Bianca Jaegger, Andy Warhol, și era prietenă bună cu Diana Vreeland, redactorul șef al Vogue USA care a și încurajat-o să se lanseze în modă, sesizînd perfect gustul și simțul său vestimentar, lucru care s–a și întîmplat în 1980. De atunci Carolina Herrera și a consolidat un nume și o afacere care astăzi este de reputație internațională, avînd printre cliente prime doamne ca Jacqueline Kennedy-Onassis, Michelle Obama, actrițe celebre și fețe aristocratice.

Carolina Herrera and Bianca Jaegger at Studio '54

Carolina Herrera and Bianca Jaegger at Studio ’54

SCAD Savannah – Spring 2016 – Exhibitions – Carolina Herrera – “Refined Irreverence” – Documentation – SCAD Fash – Photography by Raftermen

În luna ianuarie s-a mai născut designerul Narciso Rodriguez pe  data de 27, anul 1961 și Christian Loubotin, celebru designer de pantofi pe data de 7, anul 1963, despre care nu mai detaliez acum datorită contemporaneității lor.

Dorința mea este să aduc, cumva în lumină aportul uitat al celor care astăzi mai există doar cu numele în ceea ce reprezintă brand-uri și afaceri consacrate  de mii de dolari.

Să ne auzim cu bine, data viitoare.

 

 

 

 

 

 

Lasă un comentariu