“Women did not have to be perfect or even beautiful to wear his clothes. His clothes made them beautiful.”

 Balenciaga e, astăzi, un brand pe la care s-au perindat mulți designeri celebri. Nu mică mi-a fost surpriza să constat că despre întemeietorul casei de modă Balenciaga, se știu azi puține lucruri.  Acesta se chema Cristobal Balenciaga și dacă sunteți foarte curioși veți găsi  destul de multe informații despre el. Nu atît de multe ca despre orice designer instagramist de azi care are nevoie, pentru vînzări de imagine și popularitate, mai mult decît de orice altceva.

Partea interesantă este că pe Balenciaga, the one and only, cum mi-am intitulat eu boardul de pe Pinterest, nu l-a interesat deloc, dar absolut deloc, imaginea sa. Nu l-a interesat decît pasiunea pentru meseria sa dusă la un înalt grad de rafinament și perfecționism, continuînd să-și vadă de treabă, fără interferențele mondene, de presupus a fi acceptate, mai ales în condițiile în care clientela sa număra figuri proeminente aristocratice.

‘Don’t waste yourself in society,” i-a spus lui Gustave Zumsteg of Abraham, posesorul casei sale favorite de țesături. Era o personalitate atipică pentru vremurile noastre, obsedate de livrarea de imagini cu orice preț.

Cristobal Balenciaga a dat un singur interviu în toată viața sa de ”rege al haute-couture-ului” cum era numit de presă, și acesta cu foarte mare dificultate. Exact ca în puritatea căutată îndelung a liniilor sale, minimalistă, dar nu mai puțin somptuoasă, se poate căuta oglinda perfectă a felului de-a fi în lume a creatorului. Retras, auster, deloc vizibil între mondenități, el declara că nu are de ce să dea interviuri pentru că nu poate vorbi despre ceea ce face, nu are cum explica meseria sa nimănui.

Nici nu-i de mirare. Maniera sa de croi, tăietura sa legendară putea să facă dintr-o femeie obișnuită, nu foarte frumoasă și dăruită, o apariție aparte. Felul său de a crea veșminte simple și sculpturale era de natură să adauge acea aură magică pe care femeile și-o doresc pe tărîmul aparenței.

Tot felul său de a exista și de a crea era diferit de ceea ce lumea se aștepta de la un creator, în tiparele setate de alții.

Modelele care prezentau colecțiile nu erau femei foarte tinere și nici ieșit din comun de frumoase, de cele mai multe ori, avînd un ușor aer dezagreabil,cum Balenciaga susținea că o femeie  distinsă, trebuie să posede. Nu se adăuga din exterior nici un adjuvant care să potențeze imaginea, pentru că nu era necesar. Hainele, în sine, dorite pasional de către clientele sale, foarte scumpe pentru vremea aceea, erau suficiente. Restul erau adaosuri.   Proporțiile modelelor nu erau nicidecum măsura 0 cum ne-am imagina astăzi pentru că Balenciaga agrea diferite tipuri de proporții, ce reprezentau o provocare pentru actul de creație.  În perioada anilor ’40-’50, idealul de model folosit era reprezentat de  femeia medie ca vîrstă, cu focusul pe particularitățile specifice, ceea ce astăzi, ni s-ar putea părea deplasat.

Ca să pătrunzi în sanctuarul Balenciaga nu era simplu deloc. Trebuia să fii înregimentată în lista clientelor sale și parcursul pînă în salonul de fitting era asemănător cu trecerea unor granițe atent păzite.  Sunt ferm convinsă că în acest caz nu era vorba deloc de o prețiozitate gratuită.

Cel care în epoca New-Look-ului a ales să compună un cu totul alt tip de siluetă credea, la fel ca și Coco Chanel că hainele nu trebuie să fie incomode și să strîngă corpurile. De altfel o altă zicere de -a sa spunea că eleganța înseamnă eliminare.  Tot el a fost cel care a adus pentru prima dată în atenția vestului linii de factură estică prin formele simple, basic, ale așa numitei square-coat sau a rochiei sac, ca și  detaliul nemaipomenit al degajării răscroiturii hainelor la spate ca la chimonourile japoneze.

El este cel care va degaja, oricum răscroitura gîtului veșmintelor și în fața, de o așa manieră încît femeile vor părea mai suave și gracile asemănătoare unor lebede. Dacă urmăriți cu atenție creațiile sale de-a lungul timpului veți putea observa că, deși neajustate pe corp, acestea îl flatează  într-un mod aparte, efect dat deopotrivă de croire, talent și calitatea materialelor.

Femeia conturată de Balenciaga are un aer distant și ușor inaccesibil, distinsă, elegantă, parcă dintr-o altă lume. El înțelegea să îmbrace un tip de femeie a la Greta Garbo sau Marlen Dietrich dar hainele sale nu s-ar fi potrivit unei Brigitte Bardot, cum spune foarte potrivit un articol dedicat lui pe Fashion Telegraph.

Nu o să stau să enumer inovațiile aduse de acest mare creator pentru că le puteți găsi pe net în nenumărate articole ce-i sunt dedicate. Am simțit necesar a încerca să-l creionez, după cele citite despre el, prin prisma personală deoarece pentru mine, reprezintă reperul perfect pentru ceea ce reprezintă ideea de modă. Funcționalitate și estetică aparte, pentru tipologia unei femei pe-atunci la modă și pe care acum nu o mai găsim decît în imaginile vechi. Creația sa a amprentat pe Courreges, Hubert de Givenchy, Emanuel Ungaro și nu doar.  O lume care acum nu mai există dar poate fi înviată prin rememorări la fel cum V&A a înțeles să facă la aniversarea a 80 de ani de la înființarea casei de modă ce-i poartă numele.

Se pare că norocul ține cu mine și voi putea să văd această retrospectivă în luna octombrie cînd voi participa la un alt eveniment ce mă onorează, ale cărui detalii vor face obiectul unei postări viitoare.

Dincolo de asta, Balenciaga s-a născut în 21 ianuarie, o altă formă de a-l aniversa postum. Vă las cu bine în compania imaginilor grăitoare and feel free to comment, de azi și pe pagina de FB a Divei.

Lasă un comentariu