Pornesc de la ideea că toată lumea știe ce-i acela spam. Dacă nu, luați de aici:

 Spamming (sau spam [spæm]) este procesul de expediere a mesajelor electronice nesolicitate, de cele mai multe ori cu caracter comercial, de publicitate pentru produse și servicii dubioase, practicată în industria e-marketingului și de proprietarii de situri pornografice. Spam-ul se distinge prin caracterul agresiv, repetat și prin privarea de dreptul la opțiune.” Wiki

Asta e pagină de jurnal, în caz că nu se vede din titlu. Un pic de fashion today, pe ici pe colo. Chestia cu spam-ul mi-a venit brusc în minte, după ce am gătit toată ziua liniștită, admirînd și tăind deopotrivă legumele rotofeie. Liniștită, cu audio-books-uri în urechi. Mie îmi plac poveștile. Asta se știe. Ca să am răbdare la diverse îndeletniciri îmi pun chestii de ascultat. Din ce am ascultat eu pe-acolo s-a născut ideea postării. Aveam și altele de povestit dar am renunțat. Pe când am ajuns la bericica mea cea rece, titlul era în minte, ideea demult, în inimă, apoi în cap.

Dbol by Oana Lupaș credit foto: Emil Costruț make-up: Ioana Mălai hair-styling: Dan Stoica

Suntem învățați printr-un proces absolut subtil și infernal, de mici, că TREBUIE să facem niște chestii, să atingem niște praguri, să le trecem ca să devenim. Nici noi nu știm prea bine ce.

Îmi amintesc că la mine ”căderea” în conștiența vieții mele s-a făcut destul de tîrziu, pe la 38 de ani, așa. Mă bucur că oameni tineri, foști studenți de ai mei au avut parte mai devreme de această etapă. Sunt chiar fericită. În fine. Cam pe la vîrsta aceea, am realizat, eu, prin proceduri destul de chinuite, că nu trebuie să fac chiar tot ce așteaptă lumea, familia, societatea, de la mine. Revelația s-a făcut brusc și s-a operat cu multă intransigență și radicalism din parte -mi. Dar era exact măsura întîrzierii și a acumulării de spam. Mai bine mai tîrziu decît niciodată.

Problema cu spam-ul este că ajungi la un moment dat să nu mai fi agresat de el, ba chiar să ți se pară normal și firesc. De la ochelarii Ray-Ban, la soluții pentru slăbire sau mărirea penisului, pînă la acceptarea a orice altceva decît vrea sufletul tău deep-inside, sau predarea necondiționată în situații constrîngătoare, cu mecanismul de negație/apărare, perfect  construit în ani, ca să-ți justifice  opțiunile, nu e decît o mică nuanță. Aceea în care nu te prețuiești destul ca să cureți spam-ul. Așa bine de tot ca legumele pentru supică.

Dbol by Oana Lupaș credit foto: Emil Costruț make-up: Ioana Mălai hair-styling: Dan Stoica

Așa de bine ca în cocheta colecție a designerului clujean, Oana Lupaș care a luat leguma cea banală și a convertit-o inteligent într-o colecție ce se cere purtată de un tip de femeie cu doi neuroni în plus, cum îmi place mie să spun și să cred.

Pentru că dacă tot ajungem și  la modă, un anume tip de femeie va îndrăzni să elimine și moda de tip spam, cea mai mică problemă în existență.

Selecția. Prețuirea. Valorizarea.

Credeți-mă că nu e de ici de colo să faci chestia asta. Pare simplu dar nu e. Aici pe blog, mi se adună sute de mesaje spam. O dată la o săptămînă deretic tot. Avantajele și dezavantajele networking-ului. Avantajele și dezavantajele vieții. Avantajul de a fi conștient despre ceea ce îți dorești. Nu despre ce nu îți dorești. Că s-ar putea ca ce îți dorești cu adevărat să ajungă în spam-ul Universului dacă focusezi pe negație. Cam atît.

 

 

 

Lasă un comentariu